Tinere, frumoase, bine educate, inteligente, curtezanele s-au amestecat în elita societății, alături de regi, nobili, cardinali sau ambasadori. Astăzi le spunem dame de companie sau escorte. În perioada Renașterii ele se numeau curtezane și se bucurau de privilegii mult peste cele ale femeilor obișnuite. Istoricii susțin că o curtezană bună putea câștiga echivalentul a 20.000 de euro pe zi!
Dar hai să aruncăm o privire mai amănunțătă în lumea captivantă a curtezanelor venețiene!
Veneția în secolul al XVI-lea era o Mecca pentru comerț și turism. Oameni din toate colțurile lumii veneau aici pentru a face comerț cu mirodenii, mătase sau sare. Mulți oameni veneau în Veneția să vadă relicve religioase. Dar pelerinii și comercianții nu poposeau aici doar pentru a-și salva sufletele și a face afaceri. Veneau și să se distreze.
Venețienii, buni antreprenori, au legalizat prostituția pentru a o putea impozita.
Două tipuri de curtezane venețiene
În 1509, în Veneția erau 11.164 de curtezane. Venețienii aveau chiar și un catalog al curtezanelor, cu numele, adresele și onorariile celor mai bune dintre acestea.
În Veneția erau două tipuri de curtezane. Primul, curtezanele de rang inferior, răspundea nevoilor clasei de mijloc. Au fost numite cortigiane di lume (în italiană „curtezane de lumină”). Erau sărace și ieftine și lucrau lângă faimosul pod Rialto.
Al doilea tip erau curtezanele de rang înalt, erau numite cortigiane oneste (în italiană „curtezane cinstite”) și erau admirate pentru stilul, educația și intelectul lor. Clientela lor era crema societății venețiene. Prin iubiții lor influenți, curtezanele oneste au exercitat o influență politică semnificativă și s-au îmbogățit.
A fi o „curtezană cinstită” era o artă de a folosi talentele feminine pentru a-ți asigura libertatea financiară.
Curtezanele venețiene impuneau tendințele modei
Femeile din secolul al XVI-lea trebuiau să se supună unor legi morale și reguli sociale stricte. Curtezanele venețiene s-au răzvrătit în mod clar împotriva acestor restricții îmbrăcându-se cât au putut de extravagant.
Purtau rochii care le lăsau la vedere burta, rochii decoltate și corsete care dezvăluiau sânii. Ocazional, purtau chiar pantaloni pentru bărbați.
Curtezanele adorau culorile vii, mătasea și perlele!
În cele mai multe cazuri, curtezanele de rang înalt erau îmbrăcate mai bine decât nobilele venețiene.
Curtezanelor le plăceau foarte mult tocurile înalte. Purtau pantofi cu platformă înaltă, numiți „chopines”, care aveau peste cincizeci de centimetri înălțime. De fapt, nu puteau să meargă cu astfel de pantofi, ci doar stăteau în ei.
Veronica Franco – cea mai faimoasă curtezană venețiană
Veronica Franco (1546-1591) a fost cea mai cunoscută curtezană venețiană, mama sa fiind la rândul ei curtezană. A urmat calea mamei sale și a devenit o „curtezană cinstită”. Era frumoasă, educată și elegantă.
Veronica a avut mulți iubiți influenți și bogați. Ea a strâns o avere considerabilă și a întreținut o gospodărie impresionantă cu mulți servitori.
Unul dintre iubiții ei a fost chiar regele Franței, Henri al III-lea. În timpul vizitei sale la Veneția, Henric al III-lea a avut o legătură de zece zile cu Veronica.
În ciuda faptului că a avut șase copii cu tați diferiți, a fost acceptată în înalta societate de la Veneția.
Venețienii le acuzau pe curtezane că folosesc vrăjitoria pentru a-i face pe bărbați să se îndrăgostească de ele. Prin urmare, aceste femei ajungeau adesea în fața Inchiziției. Și Veronica s-a confruntat cu Inchiziția. Ea a fost însă achitată trăgând câteva sfori cu ajutorul clienților ei influenți.
Cu toate acestea, izbucnirea ciumei (între 1575 și 1577) și moartea unuia dintre cei mai bogați iubiți ai ei în 1582 au lăsat-o pe Veronica săracă. Și-a petrecut ultimii ani într-un cartier afectat de sărăcie, departe de luxul perioadei sale de glorie.
