Oferta de mic dejun la restaurantele Nanchengxiang din Beijing, unde clienții pot servi trei feluri de mâncare pentru trei yuani (echivalentul a aproximativ 0,40 dolari), ilustrează conceptul de deflație din China. Aceasta constă într-o scădere generală și persistentă a prețurilor bunurilor și serviciilor pe o perioadă semnificativă de timp, notează Agerpres.

Este important de menționat că deflația poate avea multiple cauze și efecte asupra economiei. O deflație prelungită poate afecta consumul și investițiile, deoarece consumatorii și întreprinderile ar putea aștepta să cumpere mai târziu în speranța că prețurile vor continua să scadă, ceea ce poate duce la o spirală deflaționistă și la probleme economice.

Știrile legate de prețurile scăzute sau deflația pot oferi o perspectivă asupra stării economiei și a politicilor guvernamentale care pot fi implementate pentru a contracara această tendință.

„Multe oferte bune şi ieftine au apărut în timpul pandemiei. Nu toate durează. Însă sunt tot timpul noi reduceri, trebuie doar să le găseşti”, spune Gao Yi, un pensionar în vârstă de 71 de ani care împarte micul dejun împreună cu nepotul său în unul dintre cele 160 de restaurante ale lanţului Nanchengxiang din capitala Chinei.

Apetitul redus al consumatorilor din China a generat o competiție intensificată între lanțurile de restaurante cu prețuri accesibile, cunoscută sub numele de „război al prețurilor”. Aceste restaurante încearcă să atragă clienții prin oferte cu prețuri mai mici, întrucât consumatorii sunt mai atenți la cheltuieli din cauza contextului economic.

Cu toate acestea, această competiție poate pune presiune asupra micilor firme care se luptă să rămână competitive în fața reducerilor oferite de lanțurile mari de restaurante. Acest lucru poate avea un impact semnificativ asupra sustenabilității lor financiare și poate duce la dificultăți în menținerea activității într-un mediu economic marcat de competitivitate intensă și prețuri în scădere.

Este un exemplu al modului în care dinamica economică și comportamentul consumatorilor pot influența mediul de afaceri și modul în care întreprinderile iau decizii pentru a-și menține clienții și a-și asigura viabilitatea financiară într-un mediu comercial în schimbare.

„Este nevoie de oferte bune pentru ca clienţii să îţi treacă pragul aşa că este o presiune foarte mare asupra firmelor să găsească marje de profit”, spune Ben Cavender, director la firma de cercetare China Market Research Group din Shanghai.

Diferența dintre abordarea financiară a Chinei și cea a țărilor occidentale în timpul pandemiei este notabilă. Guvernul chinez a ales să direcționeze sprijinul financiar mai ales către companiile din sectorul manufacturier, lăsându-i pe cetățeni să se descurce în mod independent din punct de vedere financiar. În contrast, în multe țări occidentale, sprijinul guvernamental a inclus măsuri pentru ajutorarea directă a populației, cum ar fi stimulentele de șomaj și programe de sprijin pentru familiile afectate.

Cu toate acestea, în China, revenirea la normalitate nu a generat o creștere semnificativă a consumului, așa cum anticipau unii economiști. Aceasta se datorează unor factori precum stagnarea salariilor și pensiilor, incertitudinea de pe piața muncii și nivelul scăzut al încrederii în economie, într-un context în care creșterea economică este încă fragilă.

Aceste dinamici economice subliniază complexitatea factorilor care influențează deciziile financiare ale populației și modul în care politicile guvernamentale pot avea un impact variat asupra comportamentului financiar al cetățenilor și asupra recuperării economice.