-1.1 C
București
AcasăEconomieCBAM - modul prin care UE încearcă să reducă amprenta de carbon

CBAM – modul prin care UE încearcă să reducă amprenta de carbon

Într-o lume din ce în ce mai preocupată de schimbările climatice și de impactul activităților umane asupra mediului, Uniunea Europeană (UE) se află în prima linie a eforturilor globale de reducere a emisiilor de carbon. 

Unul dintre instrumentele cheie în această luptă este Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism), o inițiativă ambițioasă și complexă menită să contribuie la reducerea amprentei de carbon a economiilor europene.

Contextul global și european

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale secolului XXI. Emisiile de gaze cu efect de seră, în special dioxidul de carbon (CO2), sunt principalii factori care contribuie la încălzirea globală. 

UE și-a asumat un rol de lider în combaterea acestei probleme, stabilind obiective ambițioase de reducere a emisiilor și promovând politici de tranziție către o economie verde și sustenabilă.

În acest context, Pactul Verde European, lansat în 2019, stabilește o foaie de parcurs pentru atingerea neutralității climatice până în 2050. Pentru a atinge acest obiectiv, UE trebuie să reducă emisiile de CO2 în toate sectoarele economiei. 

Cu toate acestea, tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon poate duce la riscul de „relocare a emisiilor de carbon”, adică mutarea producției industriale în țări cu reglementări mai puțin stricte privind emisiile, ceea ce ar putea submina eforturile globale de reducere a emisiilor.

Ce este CBAM?

CBAM este o măsură menită să prevină relocarea emisiilor de carbon și să încurajeze standarde mai ridicate de mediu la nivel global. Acest mecanism va impune un cost de carbon asupra importurilor de produse industriale în funcție de emisiile de CO2 încorporate în aceste produse. 

Scopul CBAM este de a egaliza condițiile de concurență între producătorii din UE, care trebuie să respecte standarde stricte de mediu, și cei din afara UE, care pot beneficia de reglementări mai puțin stricte.

CBAM va acoperi inițial sectoarele cu cele mai mari riscuri de relocare a emisiilor, precum cimentul, oțelul, aluminiul, îngrășămintele și energia electrică. Implementarea sa va fi progresivă, începând cu o perioadă de tranziție în care importatorii vor trebui să raporteze emisiile încorporate în produsele importate, urmând ca, ulterior, să fie impusă plata unui cost de carbon.

Cum funcționează CBAM?

CBAM va funcționa pe baza unui sistem de certificate de emisii. Importatorii din UE vor trebui să achiziționeze aceste certificate în funcție de cantitatea de CO2 emisă în procesul de producție al bunurilor importate. Prețul certificatelor va reflecta prețul carbonului stabilit pe piața europeană a certificatelor de emisii (EU ETS – European Union Emissions Trading System).

Procesul de calcul al emisiilor încorporate va fi riguros și transparent, implicând colaborarea cu autoritățile din țările exportatoare pentru a asigura acuratețea datelor. 

De asemenea, CBAM va include măsuri pentru a evita dubla taxare, astfel încât dacă producătorii din afara UE plătesc deja un preț pentru carbon în țara lor de origine, acest lucru va fi luat în considerare la calcularea obligațiilor lor în cadrul CBAM.

Impactul așteptat al CBAM

CBAM este conceput pentru a încuraja producătorii din afara UE să își reducă emisiile de carbon, creând un stimulent economic pentru a adopta practici de producție mai sustenabile. În același timp, acest mecanism va proteja industria europeană de concurența neloială din partea producătorilor care nu respectă aceleași standarde de mediu.

Implementarea CBAM ar putea avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra comerțului internațional. Producătorii din țările cu reglementări mai stricte privind emisiile de carbon vor fi în avantaj competitiv pe piața europeană, în timp ce cei din țările cu reglementări mai lejere vor trebui să își ajusteze procesele pentru a evita costurile suplimentare.

În plus, CBAM ar putea stimula inovarea în tehnologii verzi și soluții de reducere a emisiilor, atât în UE, cât și la nivel global. Pe termen lung, aceasta ar putea contribui la reducerea costurilor pentru tehnologiile curate și la accelerarea tranziției către o economie globală cu emisii reduse de carbon.

Provocări și critici

Provocări și critici

Sursa foto

Deși CBAM are potențialul de a aduce beneficii semnificative, implementarea sa nu este lipsită de provocări și critici. Una dintre principalele preocupări este legată de complexitatea tehnică și administrativă a mecanismului. Calcularea corectă a emisiilor încorporate și gestionarea unui sistem de certificate de emisii necesită resurse considerabile și cooperare internațională.

Criticii au subliniat, de asemenea, riscul de reacții adverse din partea partenerilor comerciali ai UE. Unele țări ar putea percepe CBAM ca o măsură protecționistă și ar putea lua măsuri de retorsiune, ceea ce ar putea afecta relațiile comerciale și economice internaționale.

De asemenea, există îngrijorări cu privire la impactul CBAM asupra țărilor în curs de dezvoltare, care ar putea avea dificultăți în a respecta noile cerințe și ar putea fi afectate negativ de costurile suplimentare. Pentru a aborda aceste preocupări, UE ar putea oferi sprijin tehnic și financiar pentru a ajuta aceste țări să-și îmbunătățească practicile de producție și să se conformeze standardelor de mediu.

Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră reprezintă o inițiativă inovatoare și ambițioasă a UE pentru a combate schimbările climatice și a reduce amprenta de carbon a economiei europene. Prin impunerea unui cost de carbon asupra importurilor, CBAM urmărește să prevină relocarea emisiilor de carbon și să promoveze standarde mai ridicate de mediu la nivel global.

Deși implementarea CBAM implică provocări semnificative, succesul acestui mecanism ar putea avea un impact profund asupra tranziției către o economie globală cu emisii reduse de carbon. 

Cu o abordare atentă și cooperare internațională, CBAM ar putea deveni un model pentru alte regiuni ale lumii în eforturile lor de a combate schimbările climatice și de a proteja mediul înconjurător.

Ultimele articole

Explorați mai mult